Plan de afaceri: ce este, ce conține și cum îl scrii ca să te ajute cu adevărat
Pe scurt
Un plan de afaceri este documentul care descrie ce vinde o firmă, cui, cum ajunge la clienți, cu ce resurse și cu ce rezultate financiare așteptate. Are de regulă un rezumat, descrierea afacerii, analiza pieței și a concurenței, strategia de marketing și vânzări, planul operațional, echipa și planul financiar. Se scrie pentru o bancă, un investitor sau un program de finanțare, dar și pentru uz propriu, ca să verifici dacă socotelile ies. Partea cea mai importantă este planul financiar, cu fluxul de numerar și pragul de rentabilitate, iar cea mai des subestimată este costul obținerii clienților.

Cele mai multe idei de afaceri arată bine cât timp rămân în minte. Acolo, clienții vin singuri, costurile sunt mici și concurența doarme. Un plan de afaceri este exercițiul prin care scoți ideea din minte și o pui pe hârtie, cu cifre, ca să vezi dacă mai stă în picioare. Uneori stă. Alteori afli, pentru prețul câtorva seri de lucru, ceea ce altfel ai fi aflat după un an și multe economii cheltuite.
Ce este un plan de afaceri
Planul de afaceri este un document care descrie ce vinde o firmă, cui, prin ce mijloace ajunge la clienți, cu ce resurse lucrează și ce rezultate financiare se așteaptă să obțină într-o perioadă dată, de regulă între unu și cinci ani.
Are doi cititori posibili. Primul este cineva din afară, de la care ceri bani: o bancă, un investitor, un program de finanțare. Al doilea ești tu.
Pentru primul, planul este un argument. Pentru al doilea, este o verificare. Cel mai bun plan este cel scris ca verificare și abia apoi îmbrăcat ca argument.
Când ai nevoie de unul
Înainte de a porni o afacere, pentru a vedea dacă ideea se susține.
La cererea unui credit sau a unei finanțări. Băncile și programele cu fonduri nerambursabile îl cer, adesea după un model propriu.
Când cauți un investitor sau un asociat.
Înaintea unei decizii mari într-o firmă care există deja: un punct de lucru nou, o linie nouă de produse, intrarea pe altă piață.
Și periodic, pentru a compara ce ai plănuit cu ce s-a întâmplat.
Structura unui plan de afaceri
Capitolele diferă puțin de la un model la altul, dar întrebările la care răspund sunt aceleași.
| Capitol | Întrebarea la care răspunde |
|---|---|
| Rezumat | Despre ce este vorba, pe o pagină? |
| Descrierea afacerii | Ce vinzi și ce problemă rezolvi? |
| Analiza pieței | Cine cumpără și cât de mare este piața? |
| Concurența | Cine mai vinde asta și de ce te-ar alege pe tine? |
| Marketing și vânzări | Cum ajungi la clienți și cât te costă? |
| Planul operațional | Cum produci și livrezi? |
| Echipa | Cine face toate acestea? |
| Planul financiar | Ies socotelile? |
Rezumatul
Se așază primul și se scrie ultimul. Pe o pagină, cel mult două, spune ce face afacerea, cui se adresează, prin ce se deosebește, de câți bani are nevoie și ce rezultate promite.
Mulți cititori se opresc aici. Dacă rezumatul nu este limpede, restul nu mai este citit.
Descrierea afacerii
Ce vinzi, concret. Ce problemă a clientului rezolvi și cum o rezolvă el azi, fără tine. În ce stadiu ești: idee, prototip, primele vânzări. Ce formă juridică are firma și unde lucrează.
O probă bună: dacă nu poți explica afacerea în trei propoziții unui om din afara domeniului, nu este încă destul de limpede nici pentru tine.
Analiza pieței
Aici se strecoară cele mai multe iluzii. „Piața este de un miliard de euro” nu spune nimic despre câți clienți vei avea tu.
Pornește de jos în sus. Câți oameni sau câte firme au problema pe care o rezolvi, în zona în care poți livra? Câți dintre ei caută activ o soluție? La câți poți ajunge cu bugetul pe care îl ai? Câți dintre aceștia ar cumpăra de la o firmă nouă?
Surse folositoare sunt datele Institutului Național de Statistică, datele publice despre firme și, pentru cerere, volumele de căutare pe Google. Dacă nimeni nu caută ceea ce vrei să vinzi, fie nevoia nu există, fie oamenii nu știu că o au, iar a doua situație costă mult mai mult. Am arătat cum se face această cercetare în articolul despre cuvinte cheie.
Și vorbește cu oameni. Zece discuții cu posibili clienți valorează mai mult decât orice raport de piață.
Descrie apoi clientul: cine este, ce îl preocupă, cum cumpără. Am scris despre asta în articolul despre publicul țintă.
Concurența
„Nu avem concurență” este propoziția care îl face pe orice cititor să închidă planul. Dacă problema este reală, oamenii o rezolvă deja cumva: cu alt furnizor, cu o soluție improvizată sau lăsând-o așa cum este.
Fă lista concurenților direcți și a celor indirecți. Pentru fiecare: ce oferă, la ce prețuri, cum își găsește clienții, ce spun clienții despre el. Recenziile lor sunt o sursă foarte bună, pentru că arată ce nu merge.
Apoi spune limpede de ce te-ar alege cineva pe tine. „Calitate și seriozitate” nu este un răspuns, pentru că o spun toți.
O analiză SWOT, cu punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările, pune ordine în concluzii.
Marketing și vânzări
Este capitolul tratat cel mai superficial și cel care decide cel mai des soarta afacerii. Un produs bun, de care nu află nimeni, nu se vinde.
Planul trebuie să spună prin ce canale ajungi la clienți, cât costă fiecare și în cât timp produce rezultate.
Cele patru decizii clasice, produs, preț, distribuție și promovare, sunt descrise în articolul despre mixul de marketing.
Cifra care nu trebuie să lipsească este costul obținerii unui client. Dacă un client îți aduce un profit de 200 de lei și te costă 300 de lei să îl obții, afacerea pierde mai mult cu fiecare vânzare.
Pentru o estimare cinstită, pornește de la cifre care pot fi verificate. Costul unui click în domeniul tău îl afli din uneltele Google. Rata de conversie a unui site nou este de regulă modestă, de ordinul câtorva procente. Împărțind costul unui click la rata de conversie, obții costul unei cereri sau al unei comenzi. Am explicat calculele în articolele despre Google Ads și despre rata de conversie.
Ține seama și de timp. Reclamele aduc rezultate din primele săptămâni, dar costă cât timp rulează. Optimizarea pentru căutări aduce trafic fără cost pe vizită, dar după luni de zile. Un plan care se bizuie pe „clienți din Google, gratis, din prima lună” nu este realist.
Detalierea acestui capitol este, de fapt, un plan de marketing.
Planul operațional
Cum se face și cum se livrează ceea ce vinzi. Spațiu, echipamente, furnizori, stocuri, program de lucru, autorizații necesare, termene. Ce capacitate ai: câte comenzi poți onora pe lună cu resursele plănuite.
Aici ies la iveală costuri care nu se văd din idee: transportul, ambalajul, returnările, garanțiile, programele folosite, contabilitatea.
Echipa
Cine conduce afacerea și cu ce experiență. Ce roluri sunt acoperite și ce roluri lipsesc. Ce se externalizează.
Pentru un investitor, acest capitol cântărește adesea mai mult decât ideea. O idee obișnuită pusă în practică bine bate o idee strălucită pusă în practică prost.
Planul financiar
Este inima documentului. Tot ce ai scris până aici se transformă în cifre.
Investiția inițială. Tot ce trebuie plătit înainte de prima vânzare: echipamente, amenajare, stoc, site, autorizații.
Prognoza de venituri. Câte vânzări, la ce preț, lună de lună. Legate de capitolul de marketing, nu scrise din dorință.
Costurile. Cele fixe, care se plătesc oricum, cum sunt chiria, salariile și abonamentele, și cele variabile, care cresc odată cu vânzările: marfa, transportul, comisioanele, reclamele.
Contul de profit și pierdere. Venituri minus costuri, pe fiecare lună și pe fiecare an.
Fluxul de numerar. Când intră și când ies efectiv banii. O firmă poate fi profitabilă pe hârtie și fără bani în cont, dacă își plătește furnizorii imediat și încasează de la clienți după 60 de zile. Cele mai multe firme tinere se închid din lipsă de numerar, nu din lipsă de profit.
Pragul de rentabilitate. Volumul de vânzări la care veniturile acoperă toate costurile. Se calculează împărțind costurile fixe la marja pe unitate. Dacă ai costuri fixe de 20.000 de lei pe lună și câștigi 100 de lei la fiecare vânzare, ai nevoie de 200 de vânzări pe lună doar ca să ieși pe zero. Am explicat diferența dintre adaos și marjă în articolul despre adaos comercial și marjă.
Scenariile. Unul realist, unul pesimist, unul optimist. Întrebarea folositoare este cât rezistă firma în scenariul pesimist.
Și o rezervă. Aproape totul durează mai mult și costă mai mult decât în plan.
Un model de plan de afaceri, pe scurt
Pentru uz propriu, ajunge un plan pe o singură pagină, în care răspunzi la nouă întrebări.
Ce problemă rezolvi? Pentru cine? Cum o rezolvă oamenii azi? Ce oferi tu și prin ce te deosebești? Cum afli clienții de tine? Cât costă să obții un client? Cât câștigi de pe urma unui client? Ce costuri fixe ai pe lună? De câți clienți ai nevoie ca să ieși pe zero și în cât timp ajungi la ei?
Dacă răspunsurile încap pe o pagină și se leagă între ele, ai un plan. Dacă nu se leagă, ai aflat ce mai trebuie lămurit.
Pentru o bancă sau un program de finanțare, folosește modelul cerut de instituție și respectă-i întocmai structura. Acolo, un plan bun, dar scris în altă ordine, pierde puncte.
Greșeli frecvente
Venituri estimate din dorință, nu din calcule. Costul obținerii clienților lăsat pe dinafară. Concurența ignorată sau privită de sus. Fluxul de numerar confundat cu profitul. Niciun scenariu pesimist. Salariul propriu neinclus în costuri, ceea ce face afacerea să pară profitabilă când de fapt nu îți plătește munca. Un document scris o dată, pentru bancă, și niciodată redeschis.
Și, la celălalt capăt, planul fără sfârșit: luni de zile petrecute pe un document, fără nicio discuție cu un client adevărat.
Planul nu este afacerea
Niciun plan nu rămâne întreg după întâlnirea cu piața. Valoarea lui nu stă în a ghici viitorul, ci în a te obliga să gândești fiecare parte și să îți scrii presupunerile, ca să le poți compara apoi cu realitatea.
Verifică-l în fiecare lună, în primul an. Unde cifrele reale se despart de plan, acolo este ceva de înțeles.
Dacă partea de marketing și vânzări este cea la care ai cele mai puține certitudini, putem să te ajutăm cu estimări bazate pe date reale de căutare și de cost. Vezi pagina de servicii.
Întrebări frecvente
Ce este un plan de afaceri?
Este documentul care descrie ce vinde o firmă, cui, cum ajunge la clienți, cu ce resurse și ce rezultate financiare se așteaptă să obțină, de regulă pe unu până la cinci ani.
Ce conține un plan de afaceri?
Un rezumat, descrierea afacerii, analiza pieței și a concurenței, strategia de marketing și vânzări, planul operațional, prezentarea echipei și planul financiar.
Câte pagini trebuie să aibă un plan de afaceri?
Pentru uz propriu poate avea o singură pagină. Pentru o bancă sau un investitor are de regulă între 15 și 30 de pagini, plus anexele financiare. Unele programe de finanțare impun un model propriu.
Care este cea mai importantă parte a unui plan de afaceri?
Planul financiar, în special fluxul de numerar și pragul de rentabilitate. Acolo se vede dacă afacerea se susține și de câți bani are nevoie până atunci.
Ce este pragul de rentabilitate?
Este volumul de vânzări la care veniturile acoperă toate costurile. Se calculează împărțind costurile fixe la marja obținută pe o unitate vândută.
Pot scrie singur un plan de afaceri?
Da, și este recomandat să îl scrii tu, pentru că exercițiul în sine este folositor. Pentru partea financiară și pentru modelele cerute de finanțatori, ajutorul unui contabil sau al unui consultant este util.


